Despre noi

Cultura organizațională

Şcoala Gimnazială Octavian Goga a luat fiinţă ca urmare a nevoii de școlarizare a copiilor din cartier, a necesității asigurării unei integrări, pe plan local, a copiilor dornici de formare si dezvoltare, capabili de performanță, dar și a copiilor cu cerințe educative speciale (CES).

Şcoala Gimnazială Octavian Goga constituie astăzi un reper în comunitate pentru că oferă spaţii atractive, dotări moderne, atenţie şi îndrumare psihopedagogică de cea mai înaltă calitate pentru copiii lor. Toate amenajările au vizat crearea unui ambient sănătos şi plăcut pentru copii.

Strategia de bază care va fi adoptată de director şi colectivul de cadre didactice în stabilirea orientării de viitor a proiectelor de dezvoltare, o reprezintă colaborarea cu organizaţii culturale, ONG-uri, unităţi şcolare din zonă şi alţi factori de interes local.

Curriulum-ul elaborat de şcoală va fi realizabil pe baza programului de colaborare dintre colectivele de elevi, profesori şi părinţi, ce prevede adaptarea ofertei de învăţare la specificul local, la nevoile şi interesele elevilor și părinților, dar şi ale cadrelor didactice.

Obţinerea de resurse extrabugetare reprezintă un element important pentru dezvoltarea continuă a unității de învățământ. Astfel, se caută programe menite să atragă parteneri şi investitori atât locali, cât şi externi. Activităţile extraşcolare fac obiectul unor serii de programe realizate în comun de către colectivele de elevi şi profesori. Ele prevăd activităţi culturale, sportive, excursii şi drumeţii şi alte activităţi cu scop educativ, creativ.

Păstrarea tradiţiilor şcolii reprezintă o preocupare permanentă a colectivului managerial şi a colectivului de cadre didactice.

Dotarea materială modernă cu tehnologie de ultimă generație, existenţa unui colectiv de profesori bine instruit şi o echipă managerială de performanţă, fac ca instruirea copiilor, ce urmează cursurile acestei școli, să corespundă tuturor exigenţelor impuse de noua reformă şcolară.

Promovarea unei educații incluzive

În Şcoala Gimnazială Octavian Goga, din punctul de vedere al unei educații incluzive putem sintetiza:

• Unitatea de învățământ are porțile deschise pentru toți cei interesați şi dezvoltă relaţiile cu comunitatea;
• În școală şi în sălile de clasă sunt promovate, prin practici cotidiene, valori precum respectul, toleranţa, grija, atenţia faţă de celălalt, cooperarea, implicarea comună, co-responsabilitatea;
• Se ține seama de nevoile şi interesele copiilor şi ale familiilor acestora.

Din punct de vedere al unor practici incluzive, se urmăreşte:

• participarea activă a tuturor copiilor la activităţi;
• valorificarea experienţelor tuturor copiilor şi valorizarea diferenţelor dintre experienţele lor;
• explicaţii clare, astfel încât să înţeleagă şi să înveţe toţi copiii;
• adaptarea activităţilor în funcţie de nevoile şi disponibilităţile copiilor.

În învăţământul primar se pune puternic accentul pe abordarea integrată a copilului şi a educaţiei sale, pe principul nediscriminării – adică un învăţământ pentru toţi, împreună cu toţi. Integrarea/incluziunea este susţinută de interesul şi disponibilitatea noastră, bazată pe empatie, toleranţă şi respect faţă de toţi copiii, indiferent de naţionalitate, rasă, religie, nivel de dezvoltare sau statut socio-economic.

Educaţia incluzivă presupune un proces permanent de îmbunătăţire a instituţiei şcolare, având ca scop valorificarea optimă a resurselor existente, mai ales a resurselor umane, pentru a susţine participarea la procesul de învăţământ a tuturor elevilor din cadrul unei comunităţi.

Practica a demonstrat că integrarea presupune adaptare, deci instrumentele de lucru propuse şi proiectele de intervenţie unitară corectiv-compensatorie trebuie să ofere idei flexibile, uşor adaptabile la situaţii concrete.

Capacitatea de relaţionare, profesionalismul, exemplul de dăruire, perseverenţa cu care cadrele didactice îşi vor desfăşura activitatea impulsionează şi obligă: „Din suflete formate, pentru suflet în formare”.

Conştient de această realitate, educatorul/învăţătorul/profesorul va avea în vedere realizarea umătoarelor obiective:

• Încurajarea relaţiilor naturale de sprijin;
• Promovarea interacţiunilor copiilor de aceeaşi vârstă prin stategii de tipul „învăţarea în cooperare şi parteneriat între elevi”;
• Dezvoltarea prieteniei prin cunoaştere reciprocă;
• Consilierea părinţilor copiilor.

Introducerea în clasa integratoare a elevului cu dizabilităţi nu se va face întâmplător, prezentarea acestuia va fi pregătită în prealabil, printr-un proces de sensibilizare şi informare a factorilor implicaţi. Această activitate este necesară pentru ca integrarea să nu se facă brutal, iar învăţătorul/profesorul şi copiii să fie pregătiţi, să cunoască ce poate şi ce nu poate să ofere, să realizeze ce reprezintă un copil cu nevoi speciale, cât, cum şi unde trebuie ajutat şi, nu în ultimul rând, să conştientizeze faptul că este copil, un copil ca toţi ceilalţi.

Modalităţi de depăşire a barierelor:

• Informarea eficientă în şcoala publică şi în comunitate;
• Cursuri specifice pentru cadrele didactice ce urmează a fi integratoare;
• Metodologie adecvată;
• Motivarea personalului;
• Activităţi preintegrative;
• Team-building-uri;
• Set de materiale şi instrumente de evaluare.